Un strugure despre care se pot scrie foarte multe lucruri, dar voi incerca sa fiu cat se poate de structurat fara a duce “subiectul” intr-o zona prea tehnica sau prea detaliata.
Voi incepe cu partea istorica unde ne ducem pana la imperiul Roman ce in expansiunea sa prin Europa ajunge pe valea Ronului unde pe teritoriile ocupate planteaza vita de vie (parte a culturii sale). Timpul a trecut, imperiul Roman s-a spulberat dar in urma sa au ramas foarte multe lucruri cu o importanta istorica semnificativa, printre care si Syrah-ul. Vita de vie ce cu priceperea francezilor a fost dusa pe culmi nebanuite cum remarca si scriitorul (si iubitorul de vin) George Saintsbury in cartea sa "Notes on a Cellar-Book” scrisa in 1920: “vinul din Hermitage este cel mai bărbătesc vin francez pe care l-am băut vreodată” facand referire la structura, corpolenta si potentialul de invechire al vinului obtinut din Syrah.
Chiar daca istoric si din punct de vedere al notorietatii putem spune ca Syrah-ul is are originea in apelatiunea reprezentata de Valea Rhonului, de-a lungul timpului au fost vehiculate mai multe ipoteze:
Prima ipoteza dateaza din secolul I d.Hr si este legata numele soiului de struguri Allobrogica cultivat pe pământul Allobrogilor care se întindea de la Lac Léman (Lacul Geneva) până la Grenoble, și de la Haute-Savoie până la Vienne (la sud de Lyon) si din care se facea vin in apropierea Cote Rotie de astazi. Alobrogica a fost identificat cu PINOT de unii autori, chiar dacă acest soi nu a fost niciodată cultivat extensiv în ţinutul Allobrogelor, iar de altii cu Syrah sau cu MONDEUSE NOIRE.
O alta ipoteza vine din Siria unde Syriaca este o versiune neagră a strugurilor Aminea, iar descrierea lui a fost folosită pentru a propune că Syriaca ar putea fi un strămoșul Syrah-ului;
Shiraz sau Chiraz a fost un important centru viticol în Persia antică (Iranul de astăzi). S-a speculat adesea că Syrah a fost introdus din Persia în Marsilia (Massilia) în jurul anului 600 î.Hr., sau din Persia până în Vallée du Rhône de către cruciați între 1095 și 1291. Întrucât Shiraz este numele australian pentru Syrah, unii autori chiar au argumentat că australienii păstraseră numele original în timp ce francezii l-a “francezizat”. Cu toate acestea, ipoteza Shiraz este îndoielnică, nu în ultimul rând deoarece cruciadele s-au concentrat în principal pe Țara Sfântă și nu au mers atât de departe până în Persia.
Sýros, numită și Sýra, este o insulă grecească în Ciclade care a fost propusa ca patria Syrah. Cu toate acestea, nu s-a observat vreodată nici un strugure Syrah pe această insulă.
Agathocles (361–289 î.Hr.) spune ca ar fi adus inițial Syrah in Siracuza, Sicilia din Egipt în 310 î.Hr.
Împăratul roman Marcus Aurelius Probus (232–282 d.Hr.), considerat salvatorul viticulturii deoarece a abolit edictul lui Domițian (51–96 d.Hr.) (care impunea dezrădăcinarea a jumătate din podgorii în afara Italiei) se crede că a adus înapoi Syrah din Siracuza când a luat controlul Lyonului în 281 d.Hr.
Unii fermieri albanezi sugerează ca SERINA E ZEZË, un strugure roșu albanez indigen, este identic cu Syrah, pentru că numele său este similar cu Sérine, vechiul nume pentru Syrah în Côte Rôtie. Cu toate acestea, profilul ADN al Serinei e Zezë care a fost stabilit de cercetătorii greco-albanezi (2005) nu arată vreo legătură a acestui strugure cu Syrah-ul.
Majoritatea ipotezelor au fost combatute de analizele ADN, in 1998 stabilindu-se cu exactitate parintii acestui soi de strugure ca fiind: Mondeuse Blanche (soi alb sin Savoie, Franta si parinte comun a Syrah-ului si Viogner-ului) si Dureza (soi rosu cultivat in Ardèche, Valea Ronului), imperecherea fiind una naturala. In acest context cred ca trebuie sa amintim si Pinot-ul ca fiind un strabunic al Syrah-ului 😊.
Syrah-ul este un soi viguros, ii place caldura (nu excesiva), poate fi atacat de mucegai nobil are o fereastra destul de scurta in care poate fi cules pentru a-si arata adevarata calitate.
In Cote Rotie putem gasi Syrah-ul sub denumirea de Serine de unde si-ar trage si etimologia cuvantului din latinesc-ul “serus” – tarziu (coacere tarzie)
Aceasta aroma clasica de piperul negru regasita frecvent in vinurile obtinute din Syrah, a fost studiata de catre cercetatori iar in 2007, Institutul Australian de Cercetare a Vinului (AWRI) a identificat rotundona ca fiind compusul care produce aroma de piper. Rotundona se găsește în coaja strugurilor și este solubilă în apă, prin urmare, este ușor de extras în timpul fermentației. Alti struguri in care mai putem regasi aceasta substanta: Mourvèdre, Durif (Petit Sirah), Grüner Veltliner.
Si daca tot am adus aminte de Durif trebuie sa fac precizarea ca este o varietate creată înainte de anii 1860 de botanistul francez Francois Durif si este o încrucișare de Syrah și Peloursin. Deși Durif a dispărut practic din Franța, il putem regasi în California, unde este cunoscut sub numele de Petite Sirah.
Culoare este rubinie, intensa, cu un profil aromatic ce variaza de la mediu la pronuntat ca si intensitate, taninurile pot varia de la niveluri medii la ridicate, aciditatea situandu-se de regula intr-o zona medie.
La fel ca majoritatea vinurilor, Syrah-ul prezinta profile aromatice diferite in functie de influentele climatice de unde provine. Astfel in zonele moderate vom regasi vinuri cu arome de mure, prune negre dar si rosii, ciocolata neagra, pot fi si anumite tuse erbacee, piper negru (mai pronuntat decat in zonele calde). In zonele calde sau fierbinti taninurile sunt mai coapte, profilul aromatic este descries doar de fructe negre, coapte, notele de piper sunt mai estompate, condiment dulce (lemn dulce) si volumul alcoholic mai ridicat. Maturarea in butoaie de stejar pe langa micro oxigenarea cu rol de rotunjire a taninurilor pot influenta profilul aromatic al vinurilor cu arome de vanilie, nuca de cocos si arome de fum. Invechirea in sticla aduce un plus de complexitate ce il putem descrie prin: piele, pamant reavan, frunze ude, ciuperci.
In randurile ce urmeaza as vrea sa aprofundam putin zonele in care Syrah-ul se exprima cel mai bine:
Franta – Valea Ron-ului este de departe cea mai renumita zona producatoare de Syrah. In special in zona Ronului de Nord unde solul granitic ofera cele mai complexe si structurate Syrah-uri. De precizat si posibilitatea (prin lege) de a folosi pana la 20%, struguri de Viogner in procesul de fermentatie pentru a ajuta fixarea culorii vinului si a ajuta putin pe partea aromatica (tente florale si textura uleioasa specific Viognerului), coborand spre sud (Hermitage) Viognerul este inlocuit de alti doi struguri albi Marsanne si Roussanne cu acelasi rol doar ca in proportii de maxim 15%.
Coborand pe Valea Ron-ului inspre partea sudica, Syrah-ul pierde putin din notorietate in favoarea Grenache-ului, insa il gasim uzual in clasicul blend GSM – Grenache, Syrah si Mourvèdre. Chiar daca de regula nu participa in cantitati insemnate este folosit pentru a da structura, culoare si potential de invechire vinurilor Châteauneuf-du-Pape.
O alta zona din Franta in care regasim Syrah-ul este Languedoc-Roussillon.
Australia – este cea de-a doua tara cultivatoare de Shiraz din lume, 25% din suprafata viticola a Australiei fiind ocupata de acest strugure. Totul incepe in 1831 cand James Busby "tatal viticulturii din Australia" face un periplu prin Europa reusind sa colecteze nu mai putin de 651 de vite de vie. Se pare ca acesta numeste plantele de Syrah (din greseala sau nu!?) „Ciras” și „Scyras”, din care a derivat numele Shiraz (cel putin aceasta poate fi o posibila explicatie pentru numele de Shiraz).
Barossa Valley, Hunter Valley, McLaren Vale sau Clare Valley sunt zone calde sau fierbinti in care vom regasi vinuri corpolente cu arome intense de fructe negre (mure, prune), note dulci si picante, ciocolata neagra. Goulburn Valley, Heathcote sau Geelong sunt zone cu temperaturi usor mai scazute in care vom gasi exemplare de Shiraz mai elegante si mai liniare.
Statele Unite – sub influenta grupului Rhone Rangers (o organizatie de viticultori ce promoveaza soiurile de struguri din Valea Ronului) suprafata de vita de vie plantata cu Syrah creste in jurul anilor 2000 de la 162 la 6880 ha. In California, Central Coast este cea mai intens cultivata zona (San Luis Obispo – Paso Roble). In Washington State vom gasi Syrah-ul plantat pe aproximativ 8% din suprafata.
Chile – chiar daca istoria Syrah-ului incepe abia in anii 90, acest strugure a fost cultivat în diferite locații, unde se produc o varietate de stiluri. Clima mai rece din San Antonio, Casablanca, Limarí și Elqui, ofera vinuri cu aciditate mai mare, fructe negre proaspete și note de piper și cuișoare, in timp ce in zone mai calde precum Valea Colchagua ofera vinuri mai corpolente, cu arome de fructe negre mai intense si mai coapte.
Argentina – Syrah-ul se simte bine in zonele fierbinti din Mendoza și San Juan unde produce vinuri corpolente, cu alcool ridicat și arome de fructe negre coapte. În zonele mai reci, poate produce vinuri mai elegante, cu fructe proaspete și taninuri mai fermi.
Africa de Sud – desi Pinotage-ul este soiul rosu port drapel al acestei tari, Syrah-ul si Cabernet Sauvignon-ul sunt plantate pe suprafate mai intinse. Si aici clima fierbinte ofera vinuri corpolente, cu un volum alcoolic ridicat, arome de fructe negre coapte, uneori cu tente de pamant sau carne (meaty). In zonele cu influente racoroase vinurile tind sa scada in corp si sa creasca in compusi de rotundona (arome de piper).
Stellenbosch, Paarl, Constantia, Swartland, Walker Bay, Elgin, Elim sunt doar cateva din zonele foarte bune pentru Syrah.
Noua Zeelanda – Plantatiile de Syrah nu ocupa foarte multe hectare, stilul general fiind mai apropiat de stilul vinurilor din Valea Ron-ului decat cele din Australia. Hauke’s Bay si Auckland sunt cele mai cunoscute zone plantate cu Syrah.
Italia – Introdus in 1899 din Montpellier, Syrah-ul s-a raspandit in: Piemonte, Toscana (in Toscana poate fi in blend cu Sangiovese, iar in Bolgheri poate fi folosit in blend pana la un procentaj de 50%), nu in ultimul rand in Sicilia unde se situeaza pe locul 2 ca si suprafata plantata cu struguri rosii dupa Nero d’Avola.
Spania – soiurile frantuzesti cresc in popularitate dupa raspandirea filoxerei in Franta, perioada in care multi viticultori au cautat alte zone unde sa isi continua activitatea. Zone in care putem gasi exemplare de calitate sunt: Aragón (Somontano) si Catalunya.
Portugalia – productia de Syrah este destul de mica, Alentejo este cea ma cunoscuta zona.
Romania – nu sunt suprafete inseminate plantate cu Syrah, cea mai cunoscuta zona fiind Dealu Mare.
Vinuri bune tuturor,
Emanuel Soare
Surse material:
Wine Grapes: A Complete Guide to 1,368 Vine Varieties, Including Their Origins and Flavours by Jancis Robinson
The Wine Bible, 2nd Edition by Karen MacNeil
WSET Level 3 Award in Wines - Wine In Business
Voi incepe cu partea istorica unde ne ducem pana la imperiul Roman ce in expansiunea sa prin Europa ajunge pe valea Ronului unde pe teritoriile ocupate planteaza vita de vie (parte a culturii sale). Timpul a trecut, imperiul Roman s-a spulberat dar in urma sa au ramas foarte multe lucruri cu o importanta istorica semnificativa, printre care si Syrah-ul. Vita de vie ce cu priceperea francezilor a fost dusa pe culmi nebanuite cum remarca si scriitorul (si iubitorul de vin) George Saintsbury in cartea sa "Notes on a Cellar-Book” scrisa in 1920: “vinul din Hermitage este cel mai bărbătesc vin francez pe care l-am băut vreodată” facand referire la structura, corpolenta si potentialul de invechire al vinului obtinut din Syrah.
Chiar daca istoric si din punct de vedere al notorietatii putem spune ca Syrah-ul is are originea in apelatiunea reprezentata de Valea Rhonului, de-a lungul timpului au fost vehiculate mai multe ipoteze:
Prima ipoteza dateaza din secolul I d.Hr si este legata numele soiului de struguri Allobrogica cultivat pe pământul Allobrogilor care se întindea de la Lac Léman (Lacul Geneva) până la Grenoble, și de la Haute-Savoie până la Vienne (la sud de Lyon) si din care se facea vin in apropierea Cote Rotie de astazi. Alobrogica a fost identificat cu PINOT de unii autori, chiar dacă acest soi nu a fost niciodată cultivat extensiv în ţinutul Allobrogelor, iar de altii cu Syrah sau cu MONDEUSE NOIRE.
O alta ipoteza vine din Siria unde Syriaca este o versiune neagră a strugurilor Aminea, iar descrierea lui a fost folosită pentru a propune că Syriaca ar putea fi un strămoșul Syrah-ului;
Shiraz sau Chiraz a fost un important centru viticol în Persia antică (Iranul de astăzi). S-a speculat adesea că Syrah a fost introdus din Persia în Marsilia (Massilia) în jurul anului 600 î.Hr., sau din Persia până în Vallée du Rhône de către cruciați între 1095 și 1291. Întrucât Shiraz este numele australian pentru Syrah, unii autori chiar au argumentat că australienii păstraseră numele original în timp ce francezii l-a “francezizat”. Cu toate acestea, ipoteza Shiraz este îndoielnică, nu în ultimul rând deoarece cruciadele s-au concentrat în principal pe Țara Sfântă și nu au mers atât de departe până în Persia.
Sýros, numită și Sýra, este o insulă grecească în Ciclade care a fost propusa ca patria Syrah. Cu toate acestea, nu s-a observat vreodată nici un strugure Syrah pe această insulă.
Agathocles (361–289 î.Hr.) spune ca ar fi adus inițial Syrah in Siracuza, Sicilia din Egipt în 310 î.Hr.
Împăratul roman Marcus Aurelius Probus (232–282 d.Hr.), considerat salvatorul viticulturii deoarece a abolit edictul lui Domițian (51–96 d.Hr.) (care impunea dezrădăcinarea a jumătate din podgorii în afara Italiei) se crede că a adus înapoi Syrah din Siracuza când a luat controlul Lyonului în 281 d.Hr.
Unii fermieri albanezi sugerează ca SERINA E ZEZË, un strugure roșu albanez indigen, este identic cu Syrah, pentru că numele său este similar cu Sérine, vechiul nume pentru Syrah în Côte Rôtie. Cu toate acestea, profilul ADN al Serinei e Zezë care a fost stabilit de cercetătorii greco-albanezi (2005) nu arată vreo legătură a acestui strugure cu Syrah-ul.
Majoritatea ipotezelor au fost combatute de analizele ADN, in 1998 stabilindu-se cu exactitate parintii acestui soi de strugure ca fiind: Mondeuse Blanche (soi alb sin Savoie, Franta si parinte comun a Syrah-ului si Viogner-ului) si Dureza (soi rosu cultivat in Ardèche, Valea Ronului), imperecherea fiind una naturala. In acest context cred ca trebuie sa amintim si Pinot-ul ca fiind un strabunic al Syrah-ului 😊.
Syrah-ul este un soi viguros, ii place caldura (nu excesiva), poate fi atacat de mucegai nobil are o fereastra destul de scurta in care poate fi cules pentru a-si arata adevarata calitate.
In Cote Rotie putem gasi Syrah-ul sub denumirea de Serine de unde si-ar trage si etimologia cuvantului din latinesc-ul “serus” – tarziu (coacere tarzie)
Aceasta aroma clasica de piperul negru regasita frecvent in vinurile obtinute din Syrah, a fost studiata de catre cercetatori iar in 2007, Institutul Australian de Cercetare a Vinului (AWRI) a identificat rotundona ca fiind compusul care produce aroma de piper. Rotundona se găsește în coaja strugurilor și este solubilă în apă, prin urmare, este ușor de extras în timpul fermentației. Alti struguri in care mai putem regasi aceasta substanta: Mourvèdre, Durif (Petit Sirah), Grüner Veltliner.
Si daca tot am adus aminte de Durif trebuie sa fac precizarea ca este o varietate creată înainte de anii 1860 de botanistul francez Francois Durif si este o încrucișare de Syrah și Peloursin. Deși Durif a dispărut practic din Franța, il putem regasi în California, unde este cunoscut sub numele de Petite Sirah.
Culoare este rubinie, intensa, cu un profil aromatic ce variaza de la mediu la pronuntat ca si intensitate, taninurile pot varia de la niveluri medii la ridicate, aciditatea situandu-se de regula intr-o zona medie.
La fel ca majoritatea vinurilor, Syrah-ul prezinta profile aromatice diferite in functie de influentele climatice de unde provine. Astfel in zonele moderate vom regasi vinuri cu arome de mure, prune negre dar si rosii, ciocolata neagra, pot fi si anumite tuse erbacee, piper negru (mai pronuntat decat in zonele calde). In zonele calde sau fierbinti taninurile sunt mai coapte, profilul aromatic este descries doar de fructe negre, coapte, notele de piper sunt mai estompate, condiment dulce (lemn dulce) si volumul alcoholic mai ridicat. Maturarea in butoaie de stejar pe langa micro oxigenarea cu rol de rotunjire a taninurilor pot influenta profilul aromatic al vinurilor cu arome de vanilie, nuca de cocos si arome de fum. Invechirea in sticla aduce un plus de complexitate ce il putem descrie prin: piele, pamant reavan, frunze ude, ciuperci.
In randurile ce urmeaza as vrea sa aprofundam putin zonele in care Syrah-ul se exprima cel mai bine:
Franta – Valea Ron-ului este de departe cea mai renumita zona producatoare de Syrah. In special in zona Ronului de Nord unde solul granitic ofera cele mai complexe si structurate Syrah-uri. De precizat si posibilitatea (prin lege) de a folosi pana la 20%, struguri de Viogner in procesul de fermentatie pentru a ajuta fixarea culorii vinului si a ajuta putin pe partea aromatica (tente florale si textura uleioasa specific Viognerului), coborand spre sud (Hermitage) Viognerul este inlocuit de alti doi struguri albi Marsanne si Roussanne cu acelasi rol doar ca in proportii de maxim 15%.
Coborand pe Valea Ron-ului inspre partea sudica, Syrah-ul pierde putin din notorietate in favoarea Grenache-ului, insa il gasim uzual in clasicul blend GSM – Grenache, Syrah si Mourvèdre. Chiar daca de regula nu participa in cantitati insemnate este folosit pentru a da structura, culoare si potential de invechire vinurilor Châteauneuf-du-Pape.
O alta zona din Franta in care regasim Syrah-ul este Languedoc-Roussillon.
Australia – este cea de-a doua tara cultivatoare de Shiraz din lume, 25% din suprafata viticola a Australiei fiind ocupata de acest strugure. Totul incepe in 1831 cand James Busby "tatal viticulturii din Australia" face un periplu prin Europa reusind sa colecteze nu mai putin de 651 de vite de vie. Se pare ca acesta numeste plantele de Syrah (din greseala sau nu!?) „Ciras” și „Scyras”, din care a derivat numele Shiraz (cel putin aceasta poate fi o posibila explicatie pentru numele de Shiraz).
Barossa Valley, Hunter Valley, McLaren Vale sau Clare Valley sunt zone calde sau fierbinti in care vom regasi vinuri corpolente cu arome intense de fructe negre (mure, prune), note dulci si picante, ciocolata neagra. Goulburn Valley, Heathcote sau Geelong sunt zone cu temperaturi usor mai scazute in care vom gasi exemplare de Shiraz mai elegante si mai liniare.
Statele Unite – sub influenta grupului Rhone Rangers (o organizatie de viticultori ce promoveaza soiurile de struguri din Valea Ronului) suprafata de vita de vie plantata cu Syrah creste in jurul anilor 2000 de la 162 la 6880 ha. In California, Central Coast este cea mai intens cultivata zona (San Luis Obispo – Paso Roble). In Washington State vom gasi Syrah-ul plantat pe aproximativ 8% din suprafata.
Chile – chiar daca istoria Syrah-ului incepe abia in anii 90, acest strugure a fost cultivat în diferite locații, unde se produc o varietate de stiluri. Clima mai rece din San Antonio, Casablanca, Limarí și Elqui, ofera vinuri cu aciditate mai mare, fructe negre proaspete și note de piper și cuișoare, in timp ce in zone mai calde precum Valea Colchagua ofera vinuri mai corpolente, cu arome de fructe negre mai intense si mai coapte.
Argentina – Syrah-ul se simte bine in zonele fierbinti din Mendoza și San Juan unde produce vinuri corpolente, cu alcool ridicat și arome de fructe negre coapte. În zonele mai reci, poate produce vinuri mai elegante, cu fructe proaspete și taninuri mai fermi.
Africa de Sud – desi Pinotage-ul este soiul rosu port drapel al acestei tari, Syrah-ul si Cabernet Sauvignon-ul sunt plantate pe suprafate mai intinse. Si aici clima fierbinte ofera vinuri corpolente, cu un volum alcoolic ridicat, arome de fructe negre coapte, uneori cu tente de pamant sau carne (meaty). In zonele cu influente racoroase vinurile tind sa scada in corp si sa creasca in compusi de rotundona (arome de piper).
Stellenbosch, Paarl, Constantia, Swartland, Walker Bay, Elgin, Elim sunt doar cateva din zonele foarte bune pentru Syrah.
Noua Zeelanda – Plantatiile de Syrah nu ocupa foarte multe hectare, stilul general fiind mai apropiat de stilul vinurilor din Valea Ron-ului decat cele din Australia. Hauke’s Bay si Auckland sunt cele mai cunoscute zone plantate cu Syrah.
Italia – Introdus in 1899 din Montpellier, Syrah-ul s-a raspandit in: Piemonte, Toscana (in Toscana poate fi in blend cu Sangiovese, iar in Bolgheri poate fi folosit in blend pana la un procentaj de 50%), nu in ultimul rand in Sicilia unde se situeaza pe locul 2 ca si suprafata plantata cu struguri rosii dupa Nero d’Avola.
Spania – soiurile frantuzesti cresc in popularitate dupa raspandirea filoxerei in Franta, perioada in care multi viticultori au cautat alte zone unde sa isi continua activitatea. Zone in care putem gasi exemplare de calitate sunt: Aragón (Somontano) si Catalunya.
Portugalia – productia de Syrah este destul de mica, Alentejo este cea ma cunoscuta zona.
Romania – nu sunt suprafete inseminate plantate cu Syrah, cea mai cunoscuta zona fiind Dealu Mare.
Vinuri bune tuturor,
Emanuel Soare
Surse material:
Wine Grapes: A Complete Guide to 1,368 Vine Varieties, Including Their Origins and Flavours by Jancis Robinson
The Wine Bible, 2nd Edition by Karen MacNeil
WSET Level 3 Award in Wines - Wine In Business
