Inca de la inceput trebuie sa marturisesc ca sunt fan Merlot, stiu ca “nu mai este la moda”, dar moda nu este un element definitoriu al existentei mele asa ca raman la preferintele initiale 😊. Cred ca explicatia pentru pierderea popularitatii acestui soi stau in recoltele foarte bogate ce pot fi date de acest strugure (peste 20 de tone de struguri la hectar), din pacate la aceasta productie vinul pierde foarte mult calitativ, fiind foarte diluat si lipsit de personalitate.
Revenind la subiectul nostru trebuie sa mentionam ca Merlot-ul se afla pe locul 2 in lume ca si suprafata cultivata (de struguri rosii), il vom regasi vinificat atat monovarietal (doar Merlot) cat si in cupaje, in special cu soiul Cabernet Sauvignon.
In 2009 ampelografii au reusit sa identifice cu exactitate parintii Merlot-ului ca fiind Cabernet Franc, parinte comun atat al Merlot-ului cat si al Cabernet Sauvignon-ului si Magdeleine Noire des Charentes, parinte comun si pentru Malbec.
In 2009 ampelografii au reusit sa identifice cu exactitate parintii Merlot-ului ca fiind Cabernet Franc, parinte comun atat al Merlot-ului cat si al Cabernet Sauvignon-ului si Magdeleine Noire des Charentes, parinte comun si pentru Malbec.
În dialectul frantuzesc din Bordeaux, numele merlot înseamnă „mierlă mică” (little blackbird) (ortografic „merlau” – pasare de culoare neagra despre care se spune că ii place să mănânce bobite de struguri). O greseala des auzita este legata de pronuntia soiului Merlot, in limba franceza acel “T” de la final este mut, asadar nu se pronunta.
De asemenea trebuie sa mentionam ca exista si Merlot Gris, o mutație de culoare a Merlot-ului dar si Merlot Blanc care este un soi distinct găsit în 1891 și născut dintr-o încrucișare naturală între Merlot și Folle Blanche, soi ce nu se mai gaseste astazi decat in institutele de cercetare.
Comparativ cu Cabernet Sauvignon acest soi inmugureste mai devreme (poate prezenta anumite riscuri de inghet primavara), se coace intr-un interval mediu (vezi graficul de mai jos), are o crestere viguroasa, poate avea o productie mare (caracteristica preluata de la Magdeleine Noire des Charentes) si se simte cel mai bine in soluri argilo - calcaroase.
De asemenea trebuie sa mentionam ca exista si Merlot Gris, o mutație de culoare a Merlot-ului dar si Merlot Blanc care este un soi distinct găsit în 1891 și născut dintr-o încrucișare naturală între Merlot și Folle Blanche, soi ce nu se mai gaseste astazi decat in institutele de cercetare.
Comparativ cu Cabernet Sauvignon acest soi inmugureste mai devreme (poate prezenta anumite riscuri de inghet primavara), se coace intr-un interval mediu (vezi graficul de mai jos), are o crestere viguroasa, poate avea o productie mare (caracteristica preluata de la Magdeleine Noire des Charentes) si se simte cel mai bine in soluri argilo - calcaroase.
Aromatic cel mai corect este sa abordam acest soi in functie de provenienta sa (mai exact in functie de gradul de coacere al strugurilor):
- Strugurii din zonele calde de obicei merg pe o amprenta aromatica bazata pe fructe negre precum: mure, prune negre, cirese negre (uneori coapte sau supracoapte) in care aciditatea este medie (chiar scazuta), taninurile coapte si “moi”, alcoolul mediu sau ridicat, rezultand vinuri corpolente (full body). Acest tipar de vin il regasim de regula in tarile din “lumea noua”, dar odata cu incalzirea globala le regasim din ce in ce mai des si in tari sau zone din “lumea veche” (vezi Languedoc - Franta de exemplu).
- Strugurii din zonele moderate sau reci (desi sunt mai putin intalnite) ne vor imbia cu arome de fructi rosii precum: zmeura, prune rosii, capsuni si chiar note discrete de menta. Structural vom gasi un continut ceva mai ridicat de taninuri si aciditate decat in vinurile din zona prezentata mai sus.
- Un alt “generator” de arome reprezinta si partea de maturare in butoi de unde vinul poate imprumuta note de vanilie, lemn dulce, cafea, ciocolata si cuisoare.
Acum ca am definit si amprenta aromatica a Merlot-ului, haideti sa vedem unde gasim cele mai renumite vinuri obtinute din acest soi:
Franta – aici se bucura de o popularitate foarte mare, situandu-se pe primul loc ca si suprafata plantata. Se remarca in 2 zone: Bordeaux despre care vom dezvolta mai jos situatia si unde amprenta aromatica de regula se situeaza in cea de-a doua cotegorie (clima moderata) si Languedoc unde gasim vinuri din prima categorie, caracterizate prin fruct copt si supracopt dar si multe vinuri de o calitate mai slaba.
In Bordeaux, este de departe cel mai plantat soi de strugure ~ 66% (de ~3 ori mai multe hectare plantate decat Cabernet Sauvignon). Explicatia este data de variatia conditiilor meteorologice anuale din aceasta zona, fiind ani in care Cabernetul Sauvignon nu ajunge la o coacere suficienta, Merlot-ul fiind o alegere mult mai inteleapta. Daca malul stang este “stapanit” de Cabernet Sauvignon, malul drept (partea de nord si est a estuarului Gironde, respectiv raul Dordogne) este detinut fara drept de apel de Merlot. Solurile argiloase din Saint-Emilion si Pomerol sunt zone in care acest soi poate arata adevaratul sau pedigree. Asa cum explicam si in cazul “malului stang” si in aceasta zona vom gasi foarte rar vinuri monovarietale (una din cele mai cunoscute exceptii find Petrus), majoritatea vinurilor sunt cupaje pe baza de Merlot.
Daca tot am atins subiectul Saint-Emilion as vrea sa vin cu o precizare, deoarece vad foarte multi consumatori de vin ce cad in capcana “Saint-Emilion Grand Cru”. Saint-Emilion are propria clasificare in materie de vinuri, clasificare ce a fost facuta pentru prima data in 1954 si se revizuieste o data la 10 ani (in anul 2022 fiind facuta ultima revizuire). Asa cum se vede si in graficul atasat, statutul de “Grand Cru” este foarte usor de obtinut, singurele conditii sunt legate de cantitatea de struguri recoltata si perioada de maturare (minim de 14 luni), drept urmare folosirea termenului Grand Cru in Saint-Emilion nu face decat sa pacaleasca iubitorul de vin necunoscator, de regula in aceasta clasificare regasindu-se vinuri ce nu exceleaza in raportul calitate/pret (bineinteles cu cateva exceptii).
Franta – aici se bucura de o popularitate foarte mare, situandu-se pe primul loc ca si suprafata plantata. Se remarca in 2 zone: Bordeaux despre care vom dezvolta mai jos situatia si unde amprenta aromatica de regula se situeaza in cea de-a doua cotegorie (clima moderata) si Languedoc unde gasim vinuri din prima categorie, caracterizate prin fruct copt si supracopt dar si multe vinuri de o calitate mai slaba.
In Bordeaux, este de departe cel mai plantat soi de strugure ~ 66% (de ~3 ori mai multe hectare plantate decat Cabernet Sauvignon). Explicatia este data de variatia conditiilor meteorologice anuale din aceasta zona, fiind ani in care Cabernetul Sauvignon nu ajunge la o coacere suficienta, Merlot-ul fiind o alegere mult mai inteleapta. Daca malul stang este “stapanit” de Cabernet Sauvignon, malul drept (partea de nord si est a estuarului Gironde, respectiv raul Dordogne) este detinut fara drept de apel de Merlot. Solurile argiloase din Saint-Emilion si Pomerol sunt zone in care acest soi poate arata adevaratul sau pedigree. Asa cum explicam si in cazul “malului stang” si in aceasta zona vom gasi foarte rar vinuri monovarietale (una din cele mai cunoscute exceptii find Petrus), majoritatea vinurilor sunt cupaje pe baza de Merlot.
Daca tot am atins subiectul Saint-Emilion as vrea sa vin cu o precizare, deoarece vad foarte multi consumatori de vin ce cad in capcana “Saint-Emilion Grand Cru”. Saint-Emilion are propria clasificare in materie de vinuri, clasificare ce a fost facuta pentru prima data in 1954 si se revizuieste o data la 10 ani (in anul 2022 fiind facuta ultima revizuire). Asa cum se vede si in graficul atasat, statutul de “Grand Cru” este foarte usor de obtinut, singurele conditii sunt legate de cantitatea de struguri recoltata si perioada de maturare (minim de 14 luni), drept urmare folosirea termenului Grand Cru in Saint-Emilion nu face decat sa pacaleasca iubitorul de vin necunoscator, de regula in aceasta clasificare regasindu-se vinuri ce nu exceleaza in raportul calitate/pret (bineinteles cu cateva exceptii).
Asadar pozele se fac cu “Saint-Emilion Premier Grand Cru Classe” 😊
Italia – cele mai bune Merlot-uri le gasim in zona de “Super Toscane” situate in Maremma, pe coasta Mării Tireniene unde probabil cel mai cunoscut exemplar este Masseto sau intrand in zona de Chianti Classico regasim Siepi un blend de Sangiovese cu Merlot. O alta zona pentru Merlot este in partea de nord est a Italiei (Veneto si Friuli).
Statele Unite – chiar daca reputatia Merlot-ului a avut de suferit datorita proastei reputatii aduse de productiile foarte mari de vin de slaba calitate (si filmul Sideways a pus umarul 😊 la aceasta denigrare) inca regasim diverse zone si crame ce produc vin de foarte buna calitate. In California regasim Merlot plantat in Central Valey (San Joaquin – productie de cantitate), calitate mai buna regasim in Monterey (clima mai rece) si in partea de nord: Napa si Sonoma (mai ales in blend cu Cabernet Sauvignon). In Washington, Merlot-ul este pe locul doi ca si suprafata plantata dupa Cabernet Sauvignon iar in Canada este pe locul intai.
Spania – Merlotul nu este foarte raspandit, il gasim de regula in partea de nord si nord est a tarii: Catalonia, Navarra, Aragon, Somontano si platoul Castilia-La Mancha. De regula gasim Merlotul in blend cu Tempranillo sau cu Cabernet Sauvignon dar pot fi gasite si vinuri interesante monovarietale.
Chile – aici trebuie sa mentionam confuzia dintre Carmenere si Merlot, confuzie lamurita in 1994 de catre cercetatorul Jean Michel Boursiquot care in urma unor studii a realizat ca mare parte din plantatiile de Merlot din Chile erau de fapt Carmenere. Situat pe locul 3 ca si suprafata ocupata dupa Cabernet Sauvignon si Sauvignon Blanc, putem gasi exemplare de foarte mare calitate la crame precum Errazuriz.
Africa de sud – gasim cateva exemplare interesante in Stellenbosch si Paarl, stilul vinurilor tind sa fie indreptate catre “lumea noua”.
Romania – productia mare a acestui strugure a cantarit mult in deciziile de plantare din vremea comunismului, suprafata cu Merlot din Romania ocupand al doilea loc dupa plantatiile cu Feteasca Regala.
Vinuri bune tuturor,
Emanuel Soare
Surse material:
Wine Grapes: A Complete Guide to 1,368 Vine Varieties, Including Their Origins and Flavours by Jancis Robinson
The Wine Bible, 2nd Edition by Karen MacNeil
WSET Level 3 Award in Wines - Wine In Business
Internet:Italia – cele mai bune Merlot-uri le gasim in zona de “Super Toscane” situate in Maremma, pe coasta Mării Tireniene unde probabil cel mai cunoscut exemplar este Masseto sau intrand in zona de Chianti Classico regasim Siepi un blend de Sangiovese cu Merlot. O alta zona pentru Merlot este in partea de nord est a Italiei (Veneto si Friuli).
Statele Unite – chiar daca reputatia Merlot-ului a avut de suferit datorita proastei reputatii aduse de productiile foarte mari de vin de slaba calitate (si filmul Sideways a pus umarul 😊 la aceasta denigrare) inca regasim diverse zone si crame ce produc vin de foarte buna calitate. In California regasim Merlot plantat in Central Valey (San Joaquin – productie de cantitate), calitate mai buna regasim in Monterey (clima mai rece) si in partea de nord: Napa si Sonoma (mai ales in blend cu Cabernet Sauvignon). In Washington, Merlot-ul este pe locul doi ca si suprafata plantata dupa Cabernet Sauvignon iar in Canada este pe locul intai.
Spania – Merlotul nu este foarte raspandit, il gasim de regula in partea de nord si nord est a tarii: Catalonia, Navarra, Aragon, Somontano si platoul Castilia-La Mancha. De regula gasim Merlotul in blend cu Tempranillo sau cu Cabernet Sauvignon dar pot fi gasite si vinuri interesante monovarietale.
Chile – aici trebuie sa mentionam confuzia dintre Carmenere si Merlot, confuzie lamurita in 1994 de catre cercetatorul Jean Michel Boursiquot care in urma unor studii a realizat ca mare parte din plantatiile de Merlot din Chile erau de fapt Carmenere. Situat pe locul 3 ca si suprafata ocupata dupa Cabernet Sauvignon si Sauvignon Blanc, putem gasi exemplare de foarte mare calitate la crame precum Errazuriz.
Africa de sud – gasim cateva exemplare interesante in Stellenbosch si Paarl, stilul vinurilor tind sa fie indreptate catre “lumea noua”.
Romania – productia mare a acestui strugure a cantarit mult in deciziile de plantare din vremea comunismului, suprafata cu Merlot din Romania ocupand al doilea loc dupa plantatiile cu Feteasca Regala.
Vinuri bune tuturor,
Emanuel Soare
Surse material:
Wine Grapes: A Complete Guide to 1,368 Vine Varieties, Including Their Origins and Flavours by Jancis Robinson
The Wine Bible, 2nd Edition by Karen MacNeil
WSET Level 3 Award in Wines - Wine In Business
madr.ro
obbreport.com.sg/wine-investment-tips-chateau-figeac-looks-like-the-strongest-contender-for-promotion-to-the-top-tier-of-saint-emilion
glossary.wein.plus/magdeleine-noire-des-charentes
