Desi toate canoanele imi spun ca trebuie sa scriu despre soiuri consacrate, eu ma incapatanez abordand subiecte mai putin cunoscute dar care cred ca merita un plus de atentie.
Astazi povestim despre Bonarda, un soi cu origini in estul Frantei (prima atestare scrisa fiind din 1803), regiunea Savoie si se numea Douce Noire (in traducere directa “negru dulce”). Prin secolul XIX il gasim plantat si in Jura sub denumirea de Corbeau (“corb” cu referire la culoare neagra a vinului). O alta pista indica Piedmonte, Italia ca si loc de nastere cunoscut sub denumirea de “Plant de Turin” sau simplu “Turin” (Torino). Mult timp este confundat cu Dolcetto Nero pana cand analizele ADN au respins definitiv aceasta ipoteza (Schneider and Mannini 2006; Vouillamoz, Frei and Arnold 2008).
* Editare ulterioara - Potrivit ultimelor studii genetice se pare ca soiul de origine pentru Bonarda cultivata astazi in Argentina este soiul Corbeau din Franta.
Din pacate in Franta, astazi mai sunt sub 2ha cultivate cu acest soi (in 1958 a fost interzis, fiind defrisate mai mult de 500ha), in schimb la fel ca in cazul Malbec-ului, salvarea vine din Argentina unde dupa ultimele date suprafata cultivate se ridica la ~ 19 000 ha, fiind al doilea cel mai plantat soi dupa Malbec. Suprafete mici mai gasim in California sub denumirea de Charbono si ceva suprafete neglijabile in Italia. Dus in Argentina de imigranții italieni spre sfârșitul secolului al XIX-lea, Bonarda a fost confundat cu Bonarda Piemontese, un soi Italian indigen, insa cercetatorii nu au reusit sa stabileasca vreo legatura intre cele doua soiuri.
Il gasim vinificat atat monovarietal cat si in diverse cupaje, principalul atu fiind culoarea intensa si nivelurile alcoolice joase. Este un strugure cu o coacere tarzie, foarte versatil, variind de la stiluri asemanatoare celor din Beaujolais, usoare si fructate (cirese, prune), la stiluri concentrate si dense cu note usor dulci, in care putem gasi si arome de ciocolata de la maturarea in butoi, dar si piele ca urmare a evolutiei in sticla. Nu in ultimul rand putem gasi si vinuri spumante albe delicate și aromate (Blanc de Noir) ce nu pot fi altceva decat o experienta noua pentru orice iubitor de vin. Culoare rubinie intensa, taninurile, alcoolul si aciditatea de regula sunt medii dar influentate semnificativ de locul de plantare si mai ales de intervalul de recoltare. Fructat, usor de inteles si apreciat in special de oamenii la inceput de drum in lumea vinului.
Datorita versatilitatii lui poate fi servit in orice sezon, chiar daca este un vin rosu eu il servesc cu placere, la o temperatura mai scazuta (~16°C) in serile de vara racoroase de la Brasov.
Pana data viitoare, vinuri bune tuturor!
Emanuel Soare
Surse:
Jancis Robinson - The Oxford Companion to Wine
Jancis Robinson - Wine Grapes
Karen MacNeil - The Wine Bible, 2nd Edition
Online - https://southamericawineguide.com/a-guide-to-bonarda-wine-grape-variety-argentina/
